admin:
Sunt două întrebări foarte importante și întemeiate. Iată răspunsul detaliat, bazat pe normele legale în vigoare:

—

1. Ce au de făcut persoanele care NU mai lucrează în unitatea respectivă? (Procedură și pași)

Unitățile școlare nu vor face plăți din oficiu nici pentru foștii angajați ale căror contracte de muncă au încetat nici pentru cei actuali. Prin urmare, inițiativa trebuie să aparțină salariatului.

Pașii concreți:
1. Depunerea unei cereri/solicitări scrise: Trebuie depusă o cerere la registratura școlii (sau transmisă prin poștă cu confirmare de primire / e-mail oficial cu număr de înregistrare) prin care se solicită recalcularea și plata diferențelor salariale aferente indemnizației de concediu de odihnă și indemnizației de hrană pentru orele prestate la plata cu ora în ultimii 3 ani.
* *Temei juridic*: Conform art. 117 alin. (2) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar (CCM)*, unitățile de învățământ au obligația legală de a înregistra și soluționa toate cererile depuse de angajați sau foști angajați.
2. Termenul de răspuns: Școala (prin Consiliul de Administrație) este obligată să formuleze un răspuns în scris în termen de 30 de zile de la înregistrarea solicitării (art. 40 alin. 2 lit. j din Codul Muncii).
3. Acțiunea în instanță (dacă școala refuză sau nu răspunde): Dacă școala refuză plata sau nu răspunde în termen, fostul angajat se poate adresa Tribunalului (Secția Conflicte de Muncă).
* *Temei juridic*: Conform art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul Muncii, obiectul conflictului individual de muncă îl constituie plata drepturilor salariale neacordate. Cererile în materie de conflicte de muncă sunt scutite de taxă judiciară de timbru, iar membrii de sindicat pot fi reprezentați gratuit de organizația sindicală (art. 28 din CCM).

—

2. De ce se pot recupera banii DOAR pe ultimii 3 ani și nu pe ultimii 10–15 ani?

Deși dreptul la concediu și la salarizare corectă a existat în lege și în directivele europene, posibilitatea de a cere banii în instanță este limitată de o regulă fundamentală din dreptul românesc: prescripția extinctivă.

Explicația juridică:
* Termenul general de prescripție de 3 ani: În dreptul muncii, dreptul la acțiune pentru plata drepturilor salariale neacordate se prescrie în termen de 3 ani de la data la care aceste drepturi erau datorate (art. 171 alin. 1 și art. 268 alin. 1 lit. c din Codul Muncii, coroborate cu art. 2.517 din Codul Civil).
* Ce înseamnă prescripția? Prescripția nu șterge existența dreptului, dar stinge dreptul de a obține obligarea angajatorului la plată prin intermediul instanței de judecată (art. 2.506 alin. 2 din Codul Civil). Dacă angajatorul invocă prescripția în instanță (iar școlile și inspectoratele sunt obligate prin lege de Curtea de Conturi să o invoce), judecătorul este obligat să respingă ca prescrisă orice cerere pentru sume mai vechi de 3 ani.
* De ce s-au pierdut anii anteriori?: Drepturile salariale aferente fiecărui an școlar (de exemplu, din 2012, 2015 sau 2018) aveau propriul lor termen de 3 ani în care puteau fi revendicate. Neefectuarea demersurilor legale în acei termeni de 3 ani a dus la împlinirea treptată a prescripției pentru fiecare an în parte.
* Efectul Deciziei CJUE (Cauza C-706/23): Hotărârile CJUE clarifică modul în care legea trebuia interpretată dintotdeauna (*ex tunc*), însă aplicarea lor practică în instanțele naționale este îngrădită de normele interne de prescripție. Ca urmare, instanțele din România vor acorda diferențele bănești exclusiv pentru ultimii 3 ani calendaristici calculați retroactiv de la data depunerii cererii sau acțiunii în judecată.

—

Rezumat:
1. Trebuie depusă cerere scrisă la fiecare școală unde ați avut contract de plată cu ora în ultimii 3 ani (nu se face nimic automat).
2. Perioada recuperabilă este de maximum 3 ani în urmă de la data depunerii cererii, din cauza termenului legal de prescripție (art. 171 Codul Muncii). Perioadele mai vechi de 3 ani nu mai pot fi recuperate prin instanță.