Într-un grav act de agresiune la adresa suveranității legislative a unei țări UE, Parlamentul European somează Parlamentul Poloniei să respingă un proiect de lege anti-pedofilie aflat în dezbatere.

Parlamentul European a adoptat pe 14 noiembrie, cu 471 de voturi pentru, 128 împotrivă și 57 de abțineri, o rezoluție prin care cere Parlamentul polonez să respingă un proiect de lege care incriminează penal educația sexuală în școli.

Eurodeputații au solicitat și o sporire a fondurilor alocate societății civile în materie de educație sexuală în toate statele membre UE.

Una dintre inițiatoarele rezoluției, eurodeputata socialistă franceză Sylvie Guillaume, a declarat: „Educația sexuală și informația privind sănătatea și drepturile sexuale și reproductive nu sunt infracțiuni și nu au nimic de a face cu pedofilia”.

Textul rezoluției condamnă tendința Poloniei că dezinformează tinerii cu scopul de a stigmatiza și a interzice prezentarea sexualității în educație. Documentul îndeamnă toate țările UE să accepte o educație sexuală completă și adaptată vârstei din școli

Potrivit textului adoptat de Parlamentul European, lipsa de informații și de educație sexuală dăunează securității și calității vieții tinerilor și îi face mai vulnerabili la exploatarea sexuală, la abuzuri și la violență, mai ales la hărțuirea online. Eurodeputații afirmă că doresc să evite ca o astfel de legislație să încurajeze „stereotipele de gen”.

Dincolo de imixtiunea flagrantă a Parlamentului European într-o chestiune politică a unei țări membre, care este realitatea din spatele indignării Bruxelles-ului?

Este vorba de un proiect de lege inițiat de cetățeni, intitulat „Stop Pedofilia”, pentru care au fost adunate 265.000 de semnături (erau necesare 100.000) și pe care Parlamentul l-a considerat admisibil pe 17 octombrie.

Proiectul, sprijinit de partidul conservator de guvernământ (care a câștigat zdrobitor alegerile din octombrie, cu 44%), a fost inițiat de organizația civică „Pro-Prawo do Życia” („Pro-Drept la Viață”) și prevede interzicerea și pedepsirea oricăror acțiuni întreprinse de adulți în vederea incitării minorilor să aibă relații sexuale. În acest gen de acțiuni, inițiatorii includ într-adevăr și educația sexuală, prevăzând pedepse cu închisoarea de 2-3 ani pentru „cei care promovează sau elogiază public comportamentele cu caracter pedofil” sau „care promovează sau elogiază public actele sexuale la minori”. Aceleași fapte se pot pedepsi cu până la 5 ani de închisoare dacă sunt realizate prin presă sau în cadrul unor activități educative.
Lecții pentru bucuria pedofililor

Proiectul de lege polonez dorește să se opună expres unui document elaborat în 2010 de Organizația Mondială a Sănătății – Regiunea Europa cu „consultanța” Centrului Federal pentru Educația Sanitară din Germania (BzgA) pentru uzul guvernelor europene și intitulat „Standarde pentru Educația Sexuală în Europa”.

Iată ce prevăd printre altele aceste „Standarde”:

„În mod intenționat, s-a optat pentru o abordare în care educația sexuală începe de la naștere”, deoarece „bebelușii învață încă de la naștere valoarea și plăcerea contactului fizic, a căldurii și intimității”. Mai mult, „formarea comportamentului sexual (…) începe în uter și continuă toată viața”, arată documentul OMS, iar „un copil este privit ca o ființă sexuală chiar de la început”.

Educația sexuală trebuie așadar începută de părinți încă de la naștere și continuată apoi de sistemul educațional.

Astfel, potrivit „Standardelor pentru Educația Sexuală în Europa” copiii cu vâste de 0 – 4 ani trebuie informați despre:

– „plăcerea și satisfacția legate de atingerea propriului corp, masturbarea infantilă precoce” ;

– „descoperirea propriului corp și a părților sale genitale”;

– „faptul că plăcerea legată de contactul fizic este un aspect normal al vieții fiecăruia”.

Tot între 0 și 4 ani, copilul trebuie să devină „conștient de identitatea sa sexuală”.

Copiii cu vârste de 4 – 6 ani trebuie informați despre:

– „relațiile între persoane de același sex”;

– „diferitele feluri de relații (familiale)”;

– „prietenia și dragostea față de persoane de același sex”.

Copiii cu vârste de 6 – 9 ani trebuie informați (pe lângă – iar – „masturbare”, „auto-stimulare” și „actul sexual”) despre:

– „drepturile sexuale ale copilului (informație, educație sexuală, integritate fizică)”

Așadar, educația sexuală este proclamată drept al copilului! În consecință, părinții care se opun predării educației sexuale în școli încalcă dreptul copilului! Și, tot în consecință, guvernul și toate organisemele de protecție a copilului (vezi Barnevernet!) sunt îndreptățite să intervină.

Proiectul de lege polonez, care a umplut de o sfântă indignare Bruxellesul, afirmă că toate aceste prevederi și multe altele care nu au avut loc aici nu fac altceva decât să „sexualizeze” copiii de la vârste fragede. Vârste la care ar trebui să se gândească la joacă și la carte, nu la sex.

Incestul ca principiu al Educației Sexuale

Centrul Federal pentru Educația Sanitară din Germania, co-autor al „Standardelor pentru Educația Sexuală în Europa” și a editat în 2007 o cărticică de 40 de pagini cu titlul „Corp, Dragoste și Joaca de-a doctorul”, în care îi îndeamnă pe părinți să le facă masaj sexual copilașilor lor cu vârste de 1 – 3 ani: „Tații nu acordă destulă atenție clitorisului și vaginului fetițelor lor. Mângâierile lor ating prea rar aceste zone, deși acesta este singurul mod în care fetele își pot dezvolta un sentiment de mândrie pentru sexul lor.”

Centrul Federal este un departament al Ministerului german al Familiei.

În altă parte, autorii sinistrei cărticele, care par să aibă locul de muncă la balamuc, nu în guvernul de la Berlin, scriu: „Copilul atinge toate părțile corpului tatălui său, ceea ce pe acesta îl excită uneori. Tatăl ar trebui să facă la fel.”

Propovăduirea incestului cu bebeluși se numește așadar educație sexuală!

Aceeași broșură îi sfătuiește pe părinții să-și lase progeniturile de 1-3 ani să se „masturbeze cât doresc”, deoarece „copiii trebuie să învețe că nu există părți rușinoase ale corpului”.

Pentru copiii de 4 – 6 ani, cartea recomandă să li se arate și să li se explice mișcările copulatorii.

Același Centru Federal german a editat și o colecție de cântecele pentru copiii de 4 ani, intitulată „Nas, burtă și fund”. Unul dintre ele are următoarele cuvinte: „Când îmi ating corpul, descopăr ce am. Am un vagin pentru că sunt fetiță. Vaginul nu este făcut doar pentru pipi. Când îl ating, simt o gădilătură plăcută.”

Aceasta este educația sexuală pe care Polonia vrea să o interzică și despre care Parlamentul European afirmă că îmbunătățește securitatea și calitatea vieții tinerilor.