Te întrebi dacă poți să te alături colegilor tăi în grevă, deși nu ești membru al niciunei organizații sindicale? Există o temere răspândită că acest drept ar fi rezervat doar celor care plătesc cotizație, însă realitatea juridică este diferită.

Conform Legii nr. 367/2022 privind dialogul social, participarea la grevă este un act de opțiune individuală liberă, protejat de stat. Legea recunoaște explicit existența „greviștilor nesindicalizați” și le garantează aceleași protecții împotriva sancțiunilor ca și membrilor de sindicat, atâta timp cât greva respectă cadrul legal.

În acest articol, am extras și explicat articolele exacte din lege care îți confirmă dreptul de a semna listele, de a înceta activitatea și de a fi protejat pe durata protestului. Informarea corectă este cea mai bună apărare împotriva oricărei forme de presiune. Află mai jos argumentele legale care îți susțin decizia de a fi solidar cu restul colectivului.

---

• Libertatea de decizie: Nimeni nu te poate obliga să participi, dar nici nu te poate împiedica să o faci, conform Art. 156 (1).
• Protecția legală: Dacă greva este legală, participarea ta nu este considerată o abatere disciplinară și nu poți fi sancționat, conform Art. 161 (1).
• Recunoașterea oficială: Documentele oficiale ale Inspecției Muncii (Fișa grevei) prevăd special o rubrică pentru „Numărul de angajați/lucrători nesindicalizați aflați în grevă”, demonstrând că participarea ta este prevăzută de normele administrative.
• Efecte financiare: Trebuie să știi că, pe durata grevei, contractul tău se suspendă la inițiativa ta, ceea ce înseamnă că nu vei fi plătit pentru acele zile, dar îți păstrezi calitatea de asigurat în sistemul de sănătate, conform Art. 160 (1).

---

Pot semna și cei care nu sunt membri în sindicat?

Angajații care nu sunt membri de sindicat pot semna listele pentru grevă și pot participa la aceasta. Conform legislației în vigoare, dreptul la grevă este un drept colectiv al angajaților/lucrătorilor, iar participarea este o opțiune individuală liberă, indiferent de apartenența sindicală.

Argumentarea legală se bazează pe următoarele prevederi din Legea nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul social:

1. Libertatea participării la grevă
Participarea la grevă este un act voluntar și nu este condiționată de calitatea de membru al organizației sindicale care organizează protestul.

Articolul 156
(1) Participarea la grevă este liberă. Nimeni nu poate fi constrâns să participe sau să nu participe la grevă.

2. Extinderea participării pe durata grevei
Legea permite explicit angajaților care nu au fost implicați în declanșarea inițială a conflictului (cum sunt adesea cei care nu sunt membri în sindicatul respectiv) să se alăture ulterior.

Articolul 156
(2) Pe durata unei greve declanșate într-o unitate pot înceta activitatea și angajații/lucrătorii unor subunități sau compartimente care nu au participat inițial la declanșarea conflictului colectiv de muncă.

3. Recunoașterea oficială a greviștilor nesindicalizați
Normele metodologice ale legii prevăd monitorizarea separată a angajaților care fac grevă fără a fi membri de sindicat, ceea ce confirmă legalitatea participării lor.

Anexa nr. 4
Fișa grevei (...)
10. Numărul de angajați/lucrători nesindicalizați aflați în grevă

4. Necesitatea acordului angajaților (în anumite condiții)
În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau nu există sindicate în unitate, hotărârea de a face grevă se ia oricum pe baza acordului scris al angajaților, fără a se limita acest drept doar la membrii de sindicat.

Articolul 147
(2) În lipsa sindicatelor reprezentative, hotărârea de a declara greva se ia de către sindicatele nereprezentative cu acordul scris a cel puțin unei pătrimi din numărul angajaților/lucrătorilor unității.

În concluzie, deoarece legea garantează că participarea este liberă și prevede mecanisme de raportare a participanților nesindicalizați, profesorii care nu sunt membri în sindicat au dreptul legal de a semna listele și de a înceta lucrul alături de colegii lor.

---

Pot exista consecințe ale participării la grevă a nesindicaliștilor?

Participarea la grevă a angajaților care nu sunt membrii de sindicat atrage aceleași consecințe legale ca în cazul membrilor de sindicat, deoarece legea se referă la „angajați/lucrători” în mod generic atunci când reglementează efectele participării la acest conflict colectiv.

Conform Legii nr. 367/2022, principalele consecințe sunt următoarele:

1. Suspendarea contractului și a salariului
Cea mai directă consecință economică este suspendarea raportului de muncă, ceea ce înseamnă că angajatul nu va fi plătit pe durata grevei.

• Articolul 160 (1): „Pe toată durata participării la grevă contractul individual de muncă sau raportul de serviciu al angajatului se suspendă la inițiativa angajatului. Pe perioada suspendării se mențin doar drepturile de asigurări de sănătate”.
• Notă importantă: Decizia RIL nr. 5/2025 a clarificat faptul că această suspendare intervine automat ca efect al aderării la grevă, fără a fi nevoie de o cerere scrisă suplimentară din partea angajatului.

2. Protecția împotriva sancțiunilor (Greva Legală)
Dacă greva respectă toate condițiile legale, participarea nesindicaliștilor nu poate fi folosită ca motiv pentru sancționarea lor.

• Articolul 161 (1): „Participarea la grevă sau organizarea acesteia, cu respectarea dispozițiilor prezentei legi, nu reprezintă o încălcare a obligațiilor de serviciu ale angajaților/lucrătorilor și nu atrage posibilitatea sancționării în niciun fel a acestora”.

3. Consecințe în cazul unei greve ilegale
Dacă instanța de judecată declară greva ca fiind ilegală, protecția împotriva sancționării dispare, iar participanții (inclusiv cei nesindicalizați) pot fi trași la răspundere.

• Articolul 161 (2): Protecția împotriva sancționării „nu se aplică dacă greva continuă după declararea ilegală a acesteia”.
• Articolul 169 (2): „În cazul în care dispune încetarea grevei ca fiind ilegală, instanța, la cererea celor interesați, poate obliga organizatorii grevei și angajații/lucrătorii participanți la greva ilegală la plata despăgubirilor”.

4. Responsabilitatea privind bunurile unității
Indiferent de apartenența sindicală, toți cei care participă la grevă au obligația de a proteja patrimoniul angajatorului.

• Articolul 158 (2): „Pentru pagubele materiale provocate de către participanții la grevă, angajatorul se poate adresa instanței competente pentru despăgubiri”.

5. Infracțiuni legate de constrângere
Este important de reținut că nimeni nu poate fi obligat să participe sau să fie împiedicat să muncească prin violență.

• Articolul 176 (1): „Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă fapta persoanei care, prin amenințări ori prin violențe, împiedică ori obligă un angajat/lucrător sau un grup de angajați/lucrători să participe la grevă ori să muncească în timpul grevei”.

În concluzie, deși participarea este liberă, principala consecință este pierderea drepturilor salariale pe durata grevei, concomitent cu protecția legală împotriva concedierii sau sancționării, atâta timp cât greva este desfășurată conform legii.

---

Cei care nu sunt membri în vreun sindicat contează la numărătoare?

Da, persoanele care nu sunt membre de sindicat „contează la numărătoare” în mai multe momente-cheie ale procesului de grevă, atât pentru raportările oficiale ale autorităților, cât și pentru atingerea pragurilor legale necesare declanșării sau încetării grevei.

Conform Legii nr. 367/2022 privind dialogul social, baza legală este următoarea:

1. Sunt numărați separat în raportările oficiale către Minister (Anexa 4)
În documentul oficial prin care Inspecția Muncii informează Ministerul despre situația unei greve, numărul nesindicaliștilor participanți este o rubrică obligatorie și distinctă.

Anexa nr. 4 - Fișa grevei
„10. Numărul de angajați/lucrători nesindicalizați aflați în grevă”

2. Contează pentru pragul de 1/4 necesar declanșării grevei (Art. 147)
Dacă în școală/unitate sindicatul nu este reprezentativ sau nu există sindicate deloc, greva nu poate fi declanșată legal fără semnăturile a cel puțin un sfert din totalul angajaților, categorie în care sunt incluși toți salariații, indiferent de apartenența sindicală.

Articolul 147
(2) În lipsa sindicatelor reprezentative, hotărârea de a declara greva se ia de către sindicatele nereprezentative cu acordul scris a cel puțin unei pătrimi din numărul angajaților/lucrătorilor unității.
(3) Pentru angajații/lucrătorii unităților în care nu sunt organizate sindicate, hotărârea de declarare a grevei se ia de către reprezentanții angajaților/lucrătorilor, cu acordul scris a cel puțin unei pătrimi din numărul angajaților/lucrătorii unității.

3. Contează la „numărătoarea” pentru încetarea grevei (Art. 153)
Legea prevede că dacă mai mult de jumătate dintre cei care au hotărât inițial greva (unde pot fi incluși și nesindicaliștii care au semnat acordul de declanșare) renunță la protest, greva încetează.

Articolul 153
(1) În situația în care, după declanșarea grevei, mai mult de jumătate din numărul angajaților/lucrătorilor care au hotărât declararea grevei renunță în scris la grevă, aceasta încetează.

4. Posibilitatea de a se alătura ulterior (Art. 156)
Chiar dacă nu au fost pe listele inițiale, nesindicaliștii pot decide să intre în grevă ulterior, fiind adăugați la numărul total al greviștilor.

Articolul 156
(2) Pe durata unei greve declanșate într-o unitate pot înceta activitatea și angajații/lucrătorii unor subunități sau compartimente care nu au participat inițial la declanșarea conflictului colectiv de muncă.

Așadar, din punct de vedere statistic și procedural, voința și numărul nesindicaliștilor sunt esențiale, mai ales în unitățile unde sindicatul nu are o majoritate clară (peste 50% din angajați) pentru a decide singur.