Din nou despre tichetele de vacanță: salariu de bază net vs. salariu net
Deconstrucția unei erori de interpretare: De ce art. 1 alin. (2^6) din OUG nr. 8/2009 nu schimbă formula de verificare a plafonului stabilită de art. 1 alin. (2) din OUG nr. 8/2009
În cursul anului 2026, personalul din învățământul preuniversitar din România s-a lovit de o decizie administrativă neașteptată și lipsită de temei juridic: refuzul unităților școlare de a le acorda voucherele de vacanță în valoare de 800 de lei. Motivul invocat de compartimentele financiar-contabile îl constituie presupusa depășire a plafonului de 6.000 de lei net. În centrul acestei polemici se află o interpretare mecanică și eronată a art. 1 alin. (2^6) din OUG 8/2009.
Prezenta analiză juridică demonstrează că alin. (2^6) nu stabilește o nouă formulă de calcul a plafonului și nici nu creează o excepție de la regula generală instituită de alin. (2). Rolul unic al alin. (2^6) este de a indica locul și contractul de referință — respectiv funcția de bază —, protejând cadrele didactice care obțin venituri din plata cu ora sau din alte unități școlare unde nu au funcție de bază. Confundarea salariului de bază net cu salariul net total realizat din fluturașul de salariu reprezintă o încălcare gravă a ierarhiei actelor normative și a jurisprudenței obligatorii a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Art. 1 alin. (2) din OUG nr. 8/2009: ”Instituțiile publice, ..., acordă anual vouchere de vacanță în cuantum de 800 lei, în perioada 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2026, personalului ale cărui salarii de bază lunare nete sunt de până la 6.000 lei”
Art. 1 alin. (2^6) din OUG nr. 8/2009: ”Pentru personalul din sistemul de învățământ acordarea voucherelor de vacanță prevăzute la alin. (2) se stabilește prin raportare la salariul net cuvenit funcției de bază din luna acordării acestora.”
Art. 3 alin. (5) din Anexa la Ordinul nr. 5651/2026: ” În anul 2026 se acordă vouchere de vacanță personalului din învățământ ale cărui salarii nete sunt de până la 6.000 lei inclusiv, prin raportare la salariul net cuvenit funcției de bază din luna acordării acestora.”
1. Proba de foc a tehnicii legislative: Absența clauzei derogatorii „Prin excepție...”
Pentru a înțelege dacă o normă legală introduce o regulă nouă, derogatorie de la dreptul comun, este necesară examinarea riguroasă a principiilor de legiferare consacrate de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Conform articolului 15 și articolului 81 din Legea nr. 24/2000, orice derogare de la o normă generală existentă trebuie formulată expres, neechivoc și fără spațiu de interpretare.
Dacă legiuitorul ar fi intenționat ca pentru personalul din sistemul de învățământ plafonul de 6.000 de lei să nu se mai raporteze la salariul de bază lunar net, ci la salariul net total realizat (restul de plată obținut prin însumarea tuturor sporurilor și a indemnizațiilor), textul alin. (2^6) ar fi trebuit să debuteze obligatoriu cu o clauză derogatorie de tipul: „Prin excepție de la prevederile alin. (2), pentru personalul din sistemul de învățământ...”.
Construcția sintactică adoptată de Ordonanța de Urgență nr. 10/2024 pentru alin. (2^6) este însă complet diferită:
„Pentru personalul din sistemul de învățământ acordarea voucherelor de vacanță prevăzute la alin. (2) se stabilește prin raportare la salariul net cuvenit funcției de bază din luna acordării acestora.”
Absența totală a sintagmei „Prin excepție” demonstrează din punct de vedere al tehnicii legislative că legiuitorul nu a urmărit modificarea criteriului valoric de calificare stabilit la alin. (2). Prin urmare, alin. (2^6) nu constituie o excepție de la definiția plafonului, ci un text de aplicare circumscris aceleiași reguli generale.
2. Trimiterea textuală directă la norma-cadru din alin. (2)
Un al doilea argument juridic imbatabil constă în analiza raportului de subordonare dintre alin. (2^6) și alin. (2) din articolul 1 al Ordonanței de Urgență nr. 8/2009. Norma specială reține expres că obiectul reglementării sale îl constituie „acordarea voucherelor de vacanță prevăzute la alin. (2)”.
Alin. (2) reprezintă norma-mamă, care definește dreptul la vouchere de vacanță pentru întregul sector bugetar și fixează condiția de acordare:
„Instituțiile publice [...] acordă anual vouchere de vacanță [...] personalului ale cărui salarii de bază lunare nete sunt de până la 6.000 lei.”
Prin trimiterea directă efectuată de la alin. (2^6) la alin. (2), legiuitorul leagă indisolubil conceptul de voucher de condiția de bază: calculul raportat la salariul de bază net. Sintagma „salariul net cuvenit funcției de bază” din alin. (2^6) reprezintă o prescurtare redacțională pentru salariul de bază net aferent funcției de bază, iar nu o introducere pe ușa din spate a salariului net.
Următorul tabel comparativ sintetizează structura celor două norme și raportul juridic dintre ele, evidențiind modul în care norma specială completează norma generală fără a o contrazice:
| Criteriu de analiză | Norma generală: Art. 1 alin. (2) OUG nr. 8/2009 | Norma specială: Art. 1 alin. (2^6) OUG nr. 8/2009 |
|---|---|---|
| Sfera de aplicare | Întregul personal din instituțiile publice | Personalul din sistemul de învățământ |
| Plafonul valoric | Până la 6.000 lei net lunar | Până la 6.000 lei net lunar (prin trimitere la alin. 2) |
| Baza de raportare | Salariul de bază lunar net | Salariul net cuvenit funcției de bază |
| Funcția juridică | Fixează dreptul cadru și plafonul material | Clarifică locul de verificare și exclude cumulul/PCO |
| Clauză derogatorie | Inexistentă (normă de bază) | Inexistentă (nu conține sintagma „Prin excepție”) |
3. Rațiunea introducerii alin. (2^6)
Pentru a înțelege de ce a fost necesară introducerea alin. (2^6) prin Ordonanța de Urgență nr. 10/2024, trebuie analizată arhitectura specifică a salarizării din sistemul național de învățământ preuniversitar și superior. Spre deosebire de funcționarii publici sau de personalul din alte ministere, unde salariatul execută de regulă un singur contract individual de muncă cu normă întreagă (8 ore pe zi) la un singur angajator, în învățământ regimul de muncă este extrem de flexibil și fragmentat:
- Un cadru didactic poate avea norma completă într-o singură școală sau în mai multe școli din care una va avea funcția de bază.
- Un profesor poate derula activități suplimentare remunerate prin plata cu ora sau în proiecte cu finanțare europeană.
În absența alin. (2^6), școlile se confruntau cu o dilemă practică: la ce venituri se raportează plafonul de 6.000 de lei? Se adună veniturile din plata cu ora de la toate școlile unde predă profesorul? Se iau în calcul toate contractele indiferent că sunt cu funcție de bază sau nu?
Prin introducerea alin. (2^6), legiuitorul a tranșat definitiv această chestiune, stabilind că verificarea încadrării în plafon se face exclusiv pe contractul aferent funcției de bază, ignorând veniturile obținute din plata cu ora, completările de normă la alte școli sau alte activități secundare. Din păcate, unele școli au ignorat această rațiune și au folosit sintagma „salariu net” ca pretext pentru a adăuga și sporurile/indemnizațiile.
4. Salariul de bază net vs. Salariu net în jurisprudența obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție
Confuzia dintre salariul de bază și salariul lunar total realizat a fost tranșată definitiv de instanța supremă prin decizii de dezlegare a unor chestiuni de drept pronunțate în temeiul Codului de procedură civilă, decizii care sunt obligatorii pentru toate instanțele și instituțiile publice.
Prin Decizia nr. 7 din 8 februarie 2021 (publicată în Monitorul Oficial nr. 244 din 10 martie 2021), Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut la paragraful 127 o concluzie cu valoare de principiu:
„Salariul de bază, respectiv salariul lunar sunt categorii juridice distincte, ele neputând fi confundate și nefiind nici interșanjabile, conținutul lor juridic fiind diferit.”
Această distincție are consecințe directe asupra modului în care se construiește venitul unui cadru didactic:
- Salariul de bază reprezintă suma fixă cuvenită pentru munca depusă, corespunzătoare funcției, gradului didactic, tranșei de vechime și gradației.
- Componentele integrate în salariul de bază: Așa cum s-a confirmat prin Decizia ÎCCJ nr. 7/2021, Decizia ÎCCJ nr. 24/2021 și Decizia ÎCCJ nr. 37/2025, majorările/creșterile specifice învățământului — cum este majorarea pentru dirigenție, gradația de merit, învățământ special sau învățământ simultan — nu reprezintă sporuri/indemnizații, ci creșteri/majorări directe ale salariului de bază, făcând parte intrinsecă din salariul de bază.
- Sporurile și indemnizațiile lunare excluse: Sporurile și indemnizațiile (acordate conform Legii-cadru nr. 153/2017) cum sunt ruralul, neuropsihicul, hrana etc aparțin salariului lunar brut/net total. Ele nu fac parte din salariul de bază și nu pot fi luate în calcul la verificarea plafonului de 6.000 de lei net.
Prin urmare, când Art. 1 alin. (2^6) din OUG nr. 8/2009 și Art. 3 alin. (5) din Anexa la Ordinul nr. 5651/2026 fac trimitere la salariul net al funcției de bază, acest net trebuie calculat pornind strict de la salariul de bază majorat cu specialul/meritul/dirigenția/simultanul, din care se deduc contribuțiile sociale obligatorii și impozitul aferent, fără a include sporurile și indemnizațiile.
5. Studiu de caz și simulare matematică: Calculul corect al plafonului pe un fluturaș real de salariu
Pentru a reliefa diferența dintre metoda nelegală aplicată în prezent de școli și metoda corectă impusă de OUG nr. 8/2009 și de jurisprudența ÎCCJ, prezentăm calculul matematic concret aferent unui cadru didactic încadrat pe grila stabilită de Ordonanța de Urgență nr. 128/2023 (profesor cu studii superioare, vechime 15-20 ani, gradul didactic I).
A. Determinarea salariului de încadrare și a majorării de dirigenție
- Salariu de bază gradația 0: 7.317 lei.
- Aplicarea coeficienților succesivi de gradație și vechime: 7.317 x 1,075 x 1,05 x 1,05 x 1,025 = 8.890 lei (Salariu de bază)
- Majorarea pentru dirigenție (10% aplicat la salariul de bază): 8.890 lei x 10% = 889 lei
- Salariu brut realizat aferent funcției de bază (bază + dirigenție): 8.890 + 889 = 9.779 lei brut
B. Determinarea reținerilor și calculul salariului de bază net
Din venitul brut realizat pe funcția de bază de 9.779 lei se calculează reținerile legale obligatorii:
- Contribuția la asigurările sociale (CAS 25%): 9.779 x 25% = 2.445 lei
- Contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS 10%): 9.779 x 10% = 978 lei
- Venit impozabil: 9.779 - 2.445 - 978 = 6.356 lei
- Calculul impozitului pe venit (10%): 6.356 impozabil x 10% = 636 lei
C. Rezultatul final: Salariul net cuvenit funcției de bază
Scăzând din venitul brut total al funcției de bază reținerile obligatorii obținem:
Salariu de bază net aferent funcției de bază = 9.779 - 2.445 - 978 - 636 = 5720 lei net
Valoarea obținută de 5.720 lei net este cu 280 lei SUB PLAFONUL LEGAL DE 6.000 LEI NET.
Prin contrast, unele școli au adăugat nelegal la venitul brut indemnizația de hrană (347 lei) și sporul de suprasolicitare neuropsihică (10%) etc, ajungând la un rest de plată total de peste 6000 lei. Această metodă încalcă flagrant principiul conform căruia sporurile/indemnizațiile nu pot fi folosite pentru anularea dreptului la vouchere de vacanță.
6. Concluzii și pași de urmat
Sinteza analizei juridice conduce la trei concluzii fundamentale:
- Alin. (2^6) din OUG nr. 8/2009 nu creează nicio excepție de la regula salariului de bază net. El clarifică exclusiv faptul că verificarea se face pe contractul funcției de bază, protejând profesorii de cumularea veniturilor din contracte fără funcție de bază sau a orelor de plată cu ora.
- Interpretarea promovată de unele unități școlare este lovită de nelegalitate, deoarece confundă salariul de bază net (bază plus special/merit/dirigenție/simultan) cu restul de plată total în care sunt introduse nelegal sporuri și indemnizații.
- Cadrele didactice aflate în această situație au dreptul deplin la voucherele de vacanță pe anul 2026, venitul lor net al funcției de bază fiind sub plafonul de 6.000 lei.
Pentru restabilirea legalității, cadrele didactice ale căror cereri au fost refuzate au la dispoziție următoarele pârghii juridice:
- Formularea unei cereri de reexaminare și contestare către conducerea unității școlare, însoțită de defalcarea matematică a salariului de bază net;
- Sesizarea ITM;
MODEL DE CERERE DE REEXAMINARE ȘI CONTESTAȚIE
privind acordarea voucherelor de vacanță pentru anul 2026
Către,
CONDUCEREA ȘCOLII GIMNAZIALE / LICEULUI / COLEGIULUI [Denumirea Unității de Învățământ]
În atenția Doamnei/Domnului Director și a Consiliului de Administrație
Subsemnatul/Subsemnata, [Numele și Prenumele Dumneavoastră], având funcția de [profesor / învățător / educator / cadru didactic] în cadrul [Denumirea Unității de Învățământ],
Formulez prezenta:
CERERE DE REEXAMINARE ȘI CONTESTAȚIE
împotriva deciziei / adresei / comunicării de refuz a acordării voucherelor de vacanță pentru anul 2026,
prin care vă solicit respectuos:
- Reevaluarea încadrării mele salariale și aplicarea corectă a criteriului legal de verificare a plafonului de 6.000 de lei net;
- Revocarea refuzului și emiterea deciziei de acordare a voucherelor de vacanță pentru anul 2026 în cuantum de 800 de lei.
I. ÎN FAPT
Prin comunicarea/răspunsul primar primit de la unitatea școlară, mi s-a adus la cunoștință refuzul de acordare a voucherelor de vacanță pe anul 2026, motivat pe presupusa depășire a plafonului de 6.000 de lei net prevăzut de OUG nr. 8/2009 și OMEC nr. 5.651/2026.
Această decizie este întemeiată pe o eroare gravă de calcul și de interpretare juridică, constând în adăugarea nelegală la salariul de bază a unor elemente salariale străine de acesta — respectiv indemnizații/sporuri/pco —, ajungându-se astfel artificial la un „net total realizat” care depășește 6.000 lei, deși salariul de bază net aferent funcției mele este net inferior acestui plafon.
II. MOTIVAREA ÎN DREPT ȘI TEHNICĂ LEGISLATIVĂ
1. Raportul dintre Art. 1 alin. (2) și Art. 1 alin. (2^6) din OUG nr. 8/2009
- Norma cadru generală — Art. 1 alin. (2) din OUG nr. 8/2009 condiționează dreptul la vouchere de vacanță de încadrarea în plafonul de până la 6.000 lei calculat la „salarii de bază lunare nete”.
- Norma circumstanțiată — Art. 1 alin. (2^6) din OUG nr. 8/2009 (introdusă prin OUG nr. 10/2024) precizează că în învățământ acordarea „prevăzută la alin. (2)” se face prin raportare la „salariul net cuvenit funcției de bază”.
- Conform Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă (art. 15, art. 81), dacă legiuitorul ar fi intenționat să creeze o altă formulă de calcul sau o excepție derogatorie valabilă doar pentru învățământ, textul ar fi debutat obligatoriu cu sintagma „Prin excepție de la alin. (2)...”. Faptul că această clauză derogatorie lipsește dovedește că alin. (2^6) NU schimbă criteriul salariului de bază net, ci reglementează doar LOCUL și CONTRACTUL de referință (funcția de bază), excluzând din calcul sporurile/indemnizațiile sau veniturile obținute din alte contracte eventual din plata cu ora sau din alte școli care nu sunt pe funcția de bază.
2. Jurisprudența obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ)
- Prin Decizia ÎCCJ nr. 7/2021 (paragr. 127) și Decizia ÎCCJ nr. 24/2021, instanța supremă a statuat cu caracter obligatoriu că salariul de bază și salariul lunar sunt categorii juridice autonome și distincte, nefiind interșanjabile.
- Majorările directe ale salariului de bază (cum sunt majorările/creșterile special, merit, dirigenție sau simultan) fac parte din salariul de bază. În schimb, sporurile și indemnizațiile sunt elemente componente ale salariului lunar brut/net total, neputând fi incluse în salariul de bază net pentru verificarea plafonului de 6.000 lei.
III. DEMONSTRAȚIA MATEMATICĂ CONCRETĂ A ÎNCADRĂRII ÎN PLAFON
Calculul salariului net aferent funcției de bază (salariu de bază + majorările directe ale acestuia) se prezintă după cum urmează:
- Salariu de bază: [Suma brută, ex: ---- lei]
- Majorare Dirigenție (10%) / Gradație de merit (25%) etc: --- lei
- Salariu brut aferent funcției de bază: --- lei
- Rețineri legale obligatorii:
- CAS (25%): --- lei
- CASS (10%): --- lei
- Impozit pe venit (10%): --- lei
- SALARIUL NET AFERENT FUNCȚIEI DE BAZĂ : --- lei
Concluzie matematică: Valoarea de --- lei net este SUB PLAFONUL LEGAL DE 6.000 LEI NET**. Includerea de către școală a indemnizației de hrană și a sporului neuropsihic reprezintă o viciere a bazei de calcul.
IV. SOLICITĂRI
Față de argumentele de fapt, de drept și de tehnică legislativă expuse, vă solicit:
- Reanalizarea cererii mele prin raportare strictă la salariul de bază net cuvenit funcției de bază;
- Emiterea deciziei de acordare a voucherelor de vacanță pe anul 2026 în valoare nominală de 800 lei.
Menționez că, în cazul menținerii refuzului nelegal, mă voi vedea nevoit(ă) să depun plângere prealabilă la Inspectoratul Școlar Județean și ITM pentru obligarea unității la acordarea dreptului.
Data: __
Semnătura: __
Prof. [Numele și Prenumele]
MODEL DE SESIZARE / RECLAMAȚIE CĂTRE INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ (ITM)
privind refuzul nelegal de acordare a voucherelor de vacanță în învățământ
Către,
INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ [JUDEȚUL / MUNICIPIUL]
Subsemnatul/Subsemnata: [NUME ȘI PRENUME ANGAJAT]
DOMICILIU: [Adresă de domiciliu completă]
CNP: [Cod Numeric Personal]
CALITATE: Cadru didactic / Personal din sistemul de învățământ
ANGAJATOR: [Denumirea completă a Unității Școlare / Școlii / Liceului]
SEDIU ANGAJATOR: [Adresa unității școlare]
Formulez prezenta:
SESIZARE / RECLAMAȚIE
privind încălcarea legislației muncii și salarizării de către angajatorul [Denumirea Unității Școlare]
prin care vă solicit respectuos:
- Efectuarea unui control de specialitate la angajatorul [Denumirea Unității Școlare], în temeiul atribuțiilor de control stabilite de Legea nr. 108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii;
- Constatarea încălcării dispozițiilor legale referitoare la acordarea voucherelor de vacanță pentru anul 2026 și la calculul corect al plafonului salarial stabilit de lege;
- Dispunerea de măsuri obligatorii de remediere și intrare în legalitate pentru angajator, în vederea acordării voucherelor de vacanță cuvenite în cuantum de 800 de lei pentru anul 2026.
I. MOTIVAREA ÎN FAPT
- Raportul de muncă și refuzul acordării dreptului:
Sunt angajat(ă) în cadrul [Denumirea Unității Școlare], având funcția de [Denumirea funcției didactice, ex: profesor / învățător] la funcția de bază.
În cursul anului 2026, angajatorul mi-a comunicat refuzul de acordare a voucherelor de vacanță în cuantum de 800 de lei, motivând eronat că salariul meu net ar depăși plafonul legal de 6.000 de lei net prevăzut de OUG nr. 8/2009 și Ordinul Ministerului Educației nr. 5.651/2026.
- Calculul eronat efectuat de angajator:
Refuzul angajatorului se întemeiază pe o interpretare nelegală a fluturașului de salariu: serviciul financiar-contabil a adăugat la salariul de bază sporuri/indemnizații/plata cu ora, luând ca referință „venitul net total realizat” în loc de „salariul de bază net aferent funcției de bază”.
II. MOTIVAREA ÎN DREPT ȘI JURISPRUDENȚĂ
1. Aplicarea corectă a OUG nr. 8/2009 (Raportul dintre alin. 2 și alin. 2^6)
- Norma cadru — Art. 1 alin. (2) din OUG nr. 8/2009: Condiționează acordarea voucherelor de vacanță de încadrarea în plafonul calculat strict la „salarii de bază lunare nete de până la 6.000 lei”.
- Norma specială privind contractul de referință — Art. 1 alin. (2^6) din OUG nr. 8/2009 (introdusă prin OUG nr. 10/2024): Stabilește că pentru personalul din sistemul de învățământ, acordarea voucherelor prevăzute la alin. (2) se face prin raportare la „salariul net cuvenit funcției de bază din luna acordării”.
- Absența unei excepții de la modul de calcul: Alineatul (2^6) nu conține sintagma derogatorie „Prin excepție de la alin. (2)...”. Conform regulilor de tehnică legislativă (art. 15 și art. 81 din Legea nr. 24/2000), alin. (2^6) NU schimbă formula de calcul a plafonului, ci doar clarifică faptul că verificarea se face exclusiv pe contractul aferent funcției de bază, ignorând veniturile din plata cu ora sau de la alte școli.
2. Autonomia noțiunii de „salariu de bază” conform jurisprudenței ÎCCJ
Prin Decizia ÎCCJ nr. 7/2021 și Decizia ÎCCJ nr. 24/2021 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat obligatoriu că:
„Salariul de bază, respectiv salariul lunar sunt categorii juridice distincte, ele neputând fi confundate și nefiind nici interșanjabile, conținutul lor juridic fiind diferit.”
- Majorarea pentru dirigenție, gradația de merit, specialul sau simultanul sunt elemente care majorează direct salariul de bază. În schimb, sporurile sau indemnizațțiile cum sunt ruralu, neuropsihicul etc fac parte din salariul lunar total realizat și NU pot fi luate în calcul la verificarea plafonului de 6.000 lei net.
III. STRUCTURA MATEMATICĂ A CALCULULUI (MODEL DE DEMONSTRAȚIE)
Subsemnatul/Subsemnata mă încadrez strict sub plafonul legal de 6.000 lei net, după cum rezultă din calculul salariului de bază net aferent funcției de bază:
- Salariu de bază brut: [ex: 8.890 lei]
- Majorare Dirigenție (10%): [ex: 889 lei]
- Salariu brut realizat aferent funcției de bază: [ex: 9.779 lei brut]
- Rețineri obligatorii (CAS 25%, CASS 10%, Impozit 10%, minus deduceri/sindicat): [ex: 4.042 lei]
- SALARIU DE BAZĂ NET AFERENT FUNCȚIEI DE BAZĂ (Salariu de bază net + dirigenție): [ex: 5.737 lei net]
Concluzie matematică: Valoarea de [ex: 5.737 lei net] este SUB PLAFONUL LEGAL DE 6.000 LEI NET**. Depășirea artificială invocată de angajator provine din adăugarea nelegală de sporuri, indemnizații sau plata cu ora.
IV. SOLICITĂRI REZULTATE DIN CONTROL
Având în vedere competențele legale ale Inspecției Muncii reglementate de Legea nr. 108/1999, vă solicit:
- Verificarea modului în care angajatorul [Denumirea Unității Școlare] aplică dispozițiile OUG nr. 8/2009;
- Identificarea erorii de calcul constând în adăugarea sporurilor, indemnizațiilor sau plata cu ora la salariul de bază net al angajaților;
- Dispunerea unei măsuri cu termen obligatoriu de remediere prin care angajatorul să fie obligat să acorde voucherele de vacanță cuvenite pe anul 2026.
Anexez prezentei:
- Copie după fluturașul de salariu aferent lunii de referință;
- Copie după adresa de refuz / răspunsul primit de la angajator (dacă există);
- Copie după cererea de reexaminare depusă la unitatea școlară.
Data: __
Semnătura: __
[NUME ȘI PRENUME ANGAJAT]
