La fiecare sfârșit de an școlar apare această întrebare și fiecare spune într-un fel iar alții altfel. Hai să vedem care este răspunsul la această întrebare.
Păi să vedem ce spune legislația.

Art. 9 alin. (1) din Anexa la Ordinul 6876/2023
Posturile didactice de predare/Catedrele vacante și rezervate se ocupă în regim de plata cu ora cu:
a) personal didactic de predare titular;
b) personal didactic de predare angajat pe durata viabilității postului didactic/catedrei;
c) personal didactic de predare calificat angajat cu contract individual de muncă pe perioadă determinată;
d) personal didactic de predare pensionat;
e) personal calificat, angajat cu funcția de bază în alte domenii de activitate.

Art. 10 din Anexa la Ordinul 6876/2023
(3) Personalul prevăzut la art. 9 alin. (1) lit. a)-c) și e) poate fi încadrat în regim de plata cu ora până la o jumătate de normă didactică de predare, iar personalul didactic prevăzut la art. 9 alin. (1) lit. d) poate fi încadrat în regim de plata cu ora până la numărul maxim de ore pe săptămână pentru o normă didactică de predare.
(4) În cazuri excepționale, pentru disciplinele deficitare în personal didactic calificat, consiliul de administrație al unității de învățământ poate aproba, cu avizul ISJ/ISMB și cu asigurarea a minimum 12 ore de odihnă între două perioade de lucru:
a) încadrarea în regim de plata cu ora a personalului prevăzut la art. 9 alin. (1) lit. a)-c) și e) până la numărul maxim de ore pe săptămână aferente unei norme didactice de predare;
b) încadrarea în regim de plata cu ora a personalului didactic de predare pensionat până la numărul maxim de ore pe săptămână aferente a cel mult două norme didactice de predare.
(5) Prin excepție de la prevederile alin. (3), personalul didactic de predare încadrat pe post, conform prevederilor art. 207 alin. (4) din Legea nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, poate fi încadrat și salarizat în regim de plata cu ora în baza contractului individual de muncă încheiat pentru prestarea activităților didactice în regim de plata cu ora, distinct de cel aferent funcției de bază, în care se precizează numărul total de ore de predare-învățare-evaluare pe săptămână efectiv desfășurate la clasă/grupă, precum și durata timpului de lucru stabilit proporțional cu numărul de ore de predare-învățare-evaluare, cu asigurarea a minimum 12 ore de odihnă între două perioade de lucru.
(6) Cadrele didactice titulare numite în funcții de conducere, de îndrumare și control în învățământul preuniversitar pot fi încadrate, la cerere, doar în regim de plata cu ora, până la cel mult 1/2 din numărul de ore pe săptămână dintr-o normă didactică de predare, conform hotărârii consiliului de administrație al ISJ/ISMB.

De aici reiese că cică profesorii și directorii pot primi până la jumătate de normă în plus iar pensionarii pot primi până la o normă.
În cazuri excepționale c.a. cică poate aproba cu avizul ISJ ca profesorii să poată primi până la o normă în plus iar pensionarii pot primi până la 2 norme.

Asta spune acest ordin de ministru dar ordinele ministrului educației nu pot modifica Codul Muncii și Constituția României. Orice limitare impusă de ministrul educației reprezintă o îngrădire a dreptului la muncă, îngrădire INTERZISĂ de Constituție și Codul Muncii.

Art. 41 alin. (1) din Constituție: "Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă."
Art. 3 alin. (1) din Codul Muncii: "Libertatea muncii este garantată prin Constituție. Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit."

Constituția României este legea fundamentală a țării și aceasta poate fi modificată doar printr-o procedură specială prevăzută în textul său, care implică, printre altele, votul Parlamentului și, în unele cazuri, un referendum național și în nici un caz nu poate fi modificată prin ordinul ministrului educației.

De asemenea Codul Muncii este o lege adoptată de Parlament și poate fi modificat numai printr-un act normativ cu aceeași forță juridică, adică tot printr-o lege adoptată de Parlament și în nici un caz nu poate fi modificată prin ordinul ministrului educației.

Ordinele ministrului educației sunt acte administrative emise de un membru al Guvernului și au o forță juridică inferioară legilor și Constituției. Aceste ordine reglementează, în general, aspecte administrative sau tehnice în domeniul educației și nu pot contraveni legilor în vigoare, inclusiv Codului Muncii sau Constituției.

Prin urmare, un ordin de ministru nu poate modifica sau încălca prevederile Codului Muncii sau ale Constituției. Dacă un astfel de ordin ar contraveni acestor legi superioare, el ar putea fi contestat și anulat în instanță. În cazul de față art. 10 din Anexa la Ordinul 6876/2023 este ilegal și anticonstituțional.

Mai mult decât atât un raport al Inspecţiei Muncii de prin 2020 relata că la acel moment exista în România un salariat cu 149 de contracte active și nu era singurul caz.
Un salariat din România are 149 de contracte de muncă active; peste 400 de salariaţi au câte 10 contracte de muncă fiecare

Cum a fost posibil? Simplu pt. că legea permite și din contră interzice îngrădirea dreptului la muncă. Nu există limite privind timpul cât poți munci.

Legislația în vigoare prevede doar o singură condiție ca programul să nu se suprapună.

Art. 35 alin. (1) Codul Muncii: ”Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiți sau la același angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, fără suprapunerea programului de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. Niciun angajator nu poate aplica un tratament nefavorabil salariatului care își exercită acest drept.”