Primesc și pe privat dar am văzut și pe grup mesaje ale unor persoane cărora nu li se mai acordă suma pentru concediul neefectuat la încetarea contractului. Să vedem ce zice legea.

Art. III alin. (5) din OUG 156 / 2024: ”În anul 2025, pentru personalul din instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu beneficiază la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu de compensarea în bani a concediilor neefectuate aferente anului 2025.”

https://legislatie.just.ro/public/DetaliiDocument/293109

Deci în mod clar și fără echivoc, guvernul a decis să elimine compensația în bani pentru concediul neefectuat pe 2025 la încetarea raporturilor de muncă pentru bugetari.

Însă apare o excepție logică și juridică. Dacă încetarea contractului a fost grăbită (sau forțată) de angajator, deși salariatul avea concediu neefectuat, atunci este posibil să existe abuz.

Art. 39 alin. (1) lit. c) din Codul Muncii: ”Salariatul are, în principal, următoarele drepturi: dreptul la concediu de odihnă anual;”

Art. 41 alin. (2) din Constituție: ”Salariații au dreptul la măsuri de protecție socială. Acestea privesc securitatea și sănătatea salariaților, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice, stabilite prin lege.”

Art. 220 alin. (1) din Legea Învățământului: ”Cadrele didactice din unitățile de învățământ de stat beneficiază de concediu de odihnă, anual, cu plată, în perioada vacanțelor școlare, cu o durată de 62 de zile lucrătoare. În cazuri bine justificate, conducerea unității de învățământ poate întrerupe concediul legal, persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă.”

Art. 28 alin. (4) din CCM 1104 / 2025: ”Cadrele didactice beneficiază de un concediu de odihnă de 62 de zile lucrătoare, conform legislaţiei în vigoare.”

Art. 40 alin. (2) lit. c) din Codul Muncii: ”Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligații: să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă;”

Așadar, dacă angajatorul nu a permis efectiv efectuarea concediului și a grăbit încetarea contractului, a încălcat legea.
Dreptul la concediu nu poate fi anulat prin voința angajatorului. Este un drept garantat și dacă nu a fost acordat efectiv, iar salariatul nu a refuzat să-l ia, responsabilitatea este exclusiv a angajatorului.
Aplicarea interdicției din OUG 156/2024 nu poate acoperi abuzul. Ordonanța este o normă de aplicare generală dar nu poate justifica o faptă ilegală comisă de angajator.

Cu alte cuvinte:

• dacă școala a grăbit încetarea;
• dacă nu a oferit posibilitatea reală de a efectua concediul;

atunci angajatorul a provocat imposibilitatea efectuării concediului, deci trebuie să suporte consecințele — chiar și în lipsa unui text care acordă direct compensația.

Ce pot face salariații?
✅ 1. Sesizarea ITM pentru încetarea abuzivă a contractului și neacordarea concediului de odihnă.
✅ 2. Cerere prealabilă către școală sau inspectorat prin care solicitați:

• motivul pentru care nu s-a acordat concediul restant;
• explicația încetării contractului fără programarea concediului.

✅ 3. Acțiune în instanță pentru acordarea compensației
Temei:

• art. 41 alin. (2) din Constituție (dreptul angajatului la efectuarea concediului de odihnă plătit);
• art. 40 alin. (2) lit. c) din Codul Muncii coroborat cu art. 39 alin. (1) lit. c) din Codul Muncii, art. 220 alin. (1) din Legea Învățământului și art. 28 alin. (4) din CCM 1104 / 2025 (obligația angajatorului de a acorda dreptul angajatului la efectuarea concediului de odihnă plătit);
• neconstituționalitatea art. III alin. (5) din OUG 156 / 2024

Instanța poate constata că:
✅ salariatul nu a avut control asupra situației;
✅ angajatorul a încălcat obligația de programare și acordare a concediului;
✅ compensarea este o consecință firească a prejudiciului creat de angajator.

Concluzie. OUG 156/2024 nu anulează culpa angajatorului și nu înlătură dreptul la despăgubire pentru paguba creată prin fapta lui proprie.
Atâta timp cât angajatul are concediu neefectuat, de ce se grăbește școala să înceteze contractul? Dpdv legal școala are obligația să înceteze contractul abia după ce salariatul și-a făcut integral și concediul de odihnă, timp în care evident acesta beneficiază și de indemnizație de concediu și atunci nu ar mai fi existat această discuție. Pe privat am văzut cu documente că mai aveau și peste 30 de zile de concediu neefectuat dar școala s-a grăbit să înceteze contractul. De ce faceți acest lucru încălcând drepturile salariaților?

MODELE DE CERERE

CERERE CĂTRE ȘCOALĂ / ISJ
Destinatar: Conducerea [Școlii / ISJ X]
Subiect: Solicitare acordare compensație în bani pentru concediu de odihnă neefectuat
Subsemnatul/a, [Numele complet], în calitate de fost/fostă salariat(ă) al/a [numele unității de învățământ], având funcția de [funcția deținută], vă adresez prezenta cerere prin care solicit plata compensației bănești aferente zilelor de concediu de odihnă neefectuate până la data încetării contractului individual de muncă încheiat cu instituția dvs.
Precizez că, la data încetării contractului .............., mai aveam un număr de ... zile de concediu de odihnă neefectuate, aspect documentabil și verificabil în evidențele contabile ale instituției.
Totodată, menționez că încetarea contractului a fost decisă de angajator, fără ca eu să fi beneficiat de programarea sau efectuarea concediului de odihnă legal cuvenit. În această situație, potrivit art. 40 alin. (2) lit. c) din Codul Muncii coroborat cu art. 39 alin. (1) lit. c) din Codul Muncii, art. 41 alin. (2) din Constituție, art. 220 alin. (1) din Legea Învățământului și art. 28 alin. (4) din CCM 1104 / 2025, angajatorul avea obligația de a asigura efectuarea concediului înainte de încetarea raporturilor de muncă.
Deși art. III alin. (5) din OUG 156/2024 prevede o interdicție generală privind acordarea compensației pentru concediul neefectuat în anul 2025, această prevedere nu poate fi opusă salariatului în situația în care angajatorul însuși a împiedicat efectuarea concediului și a dispus încetarea unilaterală a contractului.
Conform jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (ex. cauza C‑619/16 Max-Planck), un angajator care nu permite exercitarea efectivă a dreptului la concediu nu poate invoca prescripția sau pierderea acestuia.
Solicit, prin urmare, acordarea compensației bănești corespunzătoare zilelor de concediu rămase neefectuate, pentru a evita demararea unei proceduri administrative și judiciare.
Vă rog să îmi comunicați în scris răspunsul în termenul legal de 30 de zile.
Cu respect,
[Semnătură]
[Nume complet]
[Adresă]
[Telefon]
[Email]
[Data]

SESIZARE CĂTRE ITM
Către: Inspectoratul Teritorial de Muncă [Județul]
Subiect: Sesizare privind neplata compensației pentru concediu de odihnă neefectuat și încetarea abuzivă a contractului
Subsemnatul/a, [Numele complet], domiciliat(ă) în [adresa completă], fost angajat/ă al [Școala/Grădinița X], vă adresez prezenta sesizare privind următoarea situație:
La data de [data încetării], contractul meu individual de muncă a fost încetat prin decizie unilaterală a angajatorului, fără să fi beneficiat de concediul de odihnă legal cuvenit, deși în evidențele instituției figuram cu un număr de [ex. 30] zile de concediu neefectuate.
Angajatorul nu a făcut demersuri pentru programarea și efectuarea concediului, iar ulterior a refuzat acordarea compensației în bani, invocând prevederile art. III alin. (5) din OUG 156/2024. Consider că această interpretare este abuzivă, întrucât:

• Nu am avut nicio culpă în neefectuarea concediului;
• Angajatorul nu a respectat obligația prevăzută de art. 40 alin. (2) lit. c) din Codul Muncii coroborat cu art. 39 alin. (1) lit. c) din Codul Muncii, art. 41 alin. (2) din Constituție, art. 220 alin. (1) din Legea Învățământului și art. 28 alin. (4) din CCM 1104 / 2025;
• Încetarea contractului s-a făcut în mod grăbit, fără consultare și fără acordarea drepturilor legale restante.

Menționez că acest refuz afectează grav drepturile mele fundamentale garantate de Codul muncii și de jurisprudența europeană în materie de protecție a salariatului și dreptul la concediu plătit.
Solicit intervenția ITM în vederea:

• Verificării legalității încetării contractului;
• Constatării încălcării obligației de acordare a concediului de odihnă;
• Obligației angajatorului de a acorda compensarea în bani pentru zilele neefectuate.

Anexez copii ale documentelor relevante: decizia de încetare a contractului, cererea depusă către angajator etc.
Vă mulțumesc pentru sprijin și aștept un răspuns conform competenței instituției dvs.
Cu stimă,
[Semnătură]
[Nume complet]
[Telefon]
[Email]
[Data]